Economie sociala

Situatia firmelor sociale in Romania\r\n\r\n1. Situatia legala pentru sprijinul firmelor sociale\r\n\r\nNu exista legislatie soecifica pentru economia sociala. Exista insa unele articole in legislatia fiscala care descriu facilitati de scutire de impozite pentru firmele care angajeaza persoane cu dizabilitati. De asemenea exista si obligatia  legala a intreprinderilor  mijlocii si mari sa aiba 4% angajati cu dizabilitati sau sa plateasca 50% din salariu minim brut pentru numarul de locuri destinat persoanelor cu dizabilitati, fie sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate in valoarea sumei datorate.\r\n\r\n2. Organizatia “umbrella” care sa promoveze firmele sociale\r\n\r\nNu exista o organizatie umbrella care sa promoveze strict economia sociala. Exista in schimb la nivel de regiuni organizatii care dezvolta economia sociala. De exemplu AREAS activeaza la nivelul regiunii de Nord-Est. Se are totusi in vedere organizarea unei federatii de ONG-uri sau intreprinderi care desfasoara activitati de economie sociala.\r\n\r\n3. Numarul firmelor sociale si ramurilor de afaceri\r\n\r\nNu exista o statistica a numarului de firme sociale in Romania. In 2008 s-au aplicat proiecte strategice la nivel national pe ESF care au ca misiune sprijinirea infiintarii de firme socilae, formare profesionala si centre de resurse pentru antreprenorii sociali. In ultimul an exista o avalansa de activitati de promovare a economiei socilae in Romania\r\n\r\nDomenii fregvente pentru economia sociala in Romania: asamblare echipamente tehnice; reparatii echipamente ortopedice; editare si tipografie; sere si gradinarit.\r\n\r\n4. Situatia generala si perspectivele firmelor sociale\r\n\r\n Ca o reminiscenta a comunismului legat de cooperativele sociale astazi exista 2129 fata de 400.000 de IMM-uri. Din 2004 s-a inceput in Romania promovare  economiei sociale prin programe de finantare PHARE. Veniturile acestor incercari de economie sociala in 2008 era de 700 milioane lei conform http://www.banknews.ro). Acum exista multe initiative dar care sun inca finantate de diverse programe europene.\r\n\r\nOportunitati de investitii in economia sociala in Romania: prelucrare lemnului, servicii turistice, organic food, e-business, manufactura, cultivarea de plante medicinale/ aromatice, etc.\r\n\r\nAPELUL DE LA LINZ\r\n\r\nDE CE AR TREBUI SĂ EXISTE MAI MULTE FIRME SOCIALE PENTRU CEI CU DIZABILITĂŢI SAU CEI DEZAVANTAJAŢI ÎN EUROPA?\r\n\r\nRecomandări către Uniunea Europeana cu ocazia celei de-a 20-a Conferinţe CEFEC în Linz, Austria, 11-13 Octombrie 2007\r\n\r\nEditori:\r\n\r\nConfederaţia Firmelor Sociale din Europa,\r\n\r\nInitiaţive în domeniul locurilor de muncă\r\n\r\nşi al cooperativelor sociale (CEFEC)\r\n\r\nCEFEC a fost fondată în 1987 ca o reţea europeană care să promoveze munca şi firmele sociale pentru cei cu dizabilităţi sau dezavantajaţi. Este înregistrat ca un ONG cu un statut şi este acreditat UE în conformitate cu legile belgiene.\r\n\r\nConducerea CEFEC:\r\n\r\nRainhold Scharf (Preşedinte şi Trezorerier)\r\n\r\nAthena Frangouli (Secretar General)\r\n\r\nDelegati ai CEFEC:\r\n\r\nAustria/Rainhold Scharf\r\n\r\nBelgia/Bernard Jacob\r\n\r\nBulgaria/Gyonyul Hayredin\r\n\r\nCehia/Pavel Novak\r\n\r\nCipru/ Margarita Mouza\r\n\r\nFinlanda/Eija Rautakorpi\r\n\r\nGermania/Christiane Haerlin\r\n\r\nGrecia/Athena Frangouli\r\n\r\nPortugalia/Carla Silva\r\n\r\nSlovenia/Igor Pavel\r\n\r\nSpania/Marcellino Lopez\r\n\r\nElvetia/Christine Kraemer\r\n\r\nAnglia/ Sally Reynolds\r\n\r\nEditori: Christiane Haerlin si Arnd Schwendy, Koln\r\n\r\nCu ajutorul delegaţilor CEFEC\r\n\r\nCorectura: Diane Scharf\r\n\r\nPublicare şi design:\r\n\r\nc 2007 edition pro mente, Linz\r\n\r\nISBN 10: 3-901409-92-0\r\n\r\nISBN 13: 978-3-901409-92-9\r\n\r\nComanda prin e-mail:\r\n\r\nEdition pro mente,\r\n\r\nA-4020 Linz/Austria, Köglstraße 19,\r\n\r\nemail: edition @promenteooe.at,\r\n\r\nwww.promenteooe.at/edition/\r\n\r\nAdresa CEFEC\r\n\r\nSecretariatul Confederaţiei CEFEC\r\n\r\nHarissis 6\r\n\r\nGr – 104 39 Athens\r\n\r\nTel. 0030 2108259797, email: secretariat@cefec.org\r\n\r\nApelul de la Linz este publicat pe website si poate fi descarcat de aici: www.cefec.org\r\n\r\n \r\n\r\nPartea A\r\n\r\nAPELUL DE LA LINZ\r\n\r\n \r\n\r\n \r\n\r\n I   De ce CEFEC să atragă atenţia?\r\n\r\n II   CEFEC recomandă firmele sociale?\r\n\r\n III   De ce Firmele sociale au succes?\r\n\r\nIV   Care sunt recomandările fondatorilor CEFEC?\r\n\r\n V   Care sunt concluziile pentru paşii politici şi financiari?\r\n\r\nVI   Cum au evaluat experţii situaţia în statele membre CEFEC?\r\n\r\n \r\n\r\nPartea B\r\n\r\nANEXE:\r\n\r\n(1) Exemple practice din statele membre\r\n\r\nAceste exemple practice descriu condiţiile legale şi abordarea practică a firmelor sociale în diferite ţări.\r\n\r\n(2) Rapoarte anuale din 2007 ale statelor membre\r\n\r\nAceste rapoarte relatează dezvoltarea din prezent şi despre viitoarele obiective în scopul promovării muncii şi Firmelor Sociale în cele 12 state membre CEFEC\r\n\r\n(3) Literatura\r\n\r\n Contribuţiile se referă la Firmele Sociale şi alte strategii de sptijin şi acces la piaţa muncii pentru persoanele cu dizabilităţi şi dezavanatajate\r\n\r\n(4) Carta CEFEC şi Statutul. Principii şi Activităţi\r\n\r\nIstoria organizaţiei, filosofia ei de bază şi abordarea sunt descrise aici\r\n\r\nDE CE DOREŞTE CEFEC SĂ ATRAGĂ ATENŢIA?\r\n\r\nŞomajul face rău oamenilor\r\n\r\nSuntem convinşi că lipsa integrării pe piaţa muncii atât în viaţa socială cţt şi în viaţa socială face rău sănătăţii şi vieţii private a oamenilor şi acest aspect nu este doar inuman, ci şi greşit din punct de vedere economic.\r\n\r\n Piaţa liberă are nevoie de regulamente politice\r\n\r\nEconomia noastră în Europa duce la imbogăţire şi dezvoltare pentru mai mulţi oameni, dar la integrarea angajaţilor dezavantajaţi va duce numai dacă primesc ajutor special.\r\n\r\nDeclaraţia socială şi implicarea UE\r\n\r\nUE declară, în Actul Discriminării a Dizabilităţilor şi ulterior Comisia şi Grupul operativ (Taskforce) egalitatea de acces şi oportunitate a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor dezavantajate. Aceasta este o mare realizare, dar statele membre nu sunt îndemnate de către UE să-şi îndeplinească obligaţiile.\r\n\r\nUE are nevoie de sprijinul cetăţenilor\r\n\r\nUE are de înfruntat o competiţie internaţională crescândă, schimbări tehnice şi economice. UE poate doar să conteze pe sprijinul cetăţenilor dacă ei observă că victimele pieţei muncii şi problemele lor pot fi abordate şi rezolvate.\r\n\r\n \r\n\r\nUE a lansat programe model\r\n\r\nAu fost lansate programe de succes cum ar fi Horizon sau Equal, cu privire la impactul Firmelor Sociale şi acest proces este în continuă dezvoltare. Totuşi, există o lipsă a unor paşi politici şi practici care să susţină aceste experienţe de a crea locuri de muncă pentru cei cu dizabilităţi sau dezavantajaţi.\r\n\r\nUE şi noile state membre\r\n\r\nUE are o obligaţie specială de a sprijini noile state membre în Europa de Est care trebuie să compenseze lipsa unei dezvoltări medicale şi sociale. Parteneriatul şi ajutorul social ar trebui să resolve dezvoltarea neglijentă socială şi medicală. Partenerii speciali şi ajutorul ar trebui să compenseze distanţa dintre membrii cu experienţă şi membri noi.\r\n\r\nRaportul Social din 2007 şi Cartea Verde a sănătăţii mentale care promovează sănătatea mentală a populaţiei arată că UE este receptivă şi vede nevoia să investească în mai multă solidaritate şi reţele sociale. (Actul verde pentru sănătate mentală a UE şi planul de acţiune 2007 www.ec.europe.eu/health/index-de.htm).\r\n\r\nAstfel aşteaptăm acceptare şi voturi pozitive pentru memorandum. Mulţi dintre antreprenorii noştri sociali şi manageri ai Firmelor Sociale au fost activi în a scoate la iveală anxietăţile şi îngrijorarea a mii de şomeril cu dizabilităţi sau dezavantajaţi. De asemenea ei au fost activ implicaţi în programe speciale.\r\n\r\nOrganizaţia The International Labour Organization ILO, prezentând în 2007 un Raport Global despre “Egalitate la locul de muncă: abordarea provocărilor” a subliniat în mod expresiv nevoia celor cu dizabilităţi şi ale persoanelor dezavantajate pentru a creşte suprijinul. ILO recomandă un amestec de subvenţii publice flexibile care să compenseze lipsa de productivitate totală a angajaţilor cu dizabilităţi sau dezavantajaţi. Aceste cereri (www.ilo.org/declaration) sunt în linie cu CEFEC (Charta li Principii, vezi Appendix 3).\r\n\r\nCEFEC sprijină în mod expres bunăstarea şi politicile sale sociale care sunt ca o provocare pentru societate în sprijinirea şi integrarea persoanele dezavantajate sau cu dizabilităţi.\r\n\r\nTotuşi, succesul poate fi atins doar dacă toate condiţiile de implementare a acestor politici şi structuri, care îi permit individului să atingă o viaţă independentă la locul de muncă şi de asemenea să se întreţină singur.\r\n\r\nParte din eforturi trebuie să aibă ca scop o strategie care integrează măsuri în domeniul sănătăţii, al educaţiei şi al instruirii şi în sectorul plasării de forţă de muncă.\r\n\r\nStatele membre CEFEC sunt consternate de masa de şomaj în curs de desfăşurare din Europa. În acest moment sunt mai mult de 17 milioane de oameni care nu au un loc de muncă. Această problemă, mergând înapoi la anii 70 este un obstacol major în dezvoltarea echilibrată a Europe sociale, acceptat de către cetăţenii săi.\r\n\r\nAceasta îi afectează în mod special pe cei cu dizabilităţi şi pe cei dezavantajaţi. Cercetările au aratăt că o situaţie mai bună pe piaţa muncii nu ajută acest grup ţintă numai dacă sunt oferite programe speciale. În locul tuturor ţărilor europene, acest Apel este iniţiat de către ţările membre CEFEC. Cifrele din paranteze se referă la rata şomajului în 2006 (*2003)\r\n\r\nAustria ( 4,9 )\r\n\r\nBelgia ( 8,7 )\r\n\r\nBulgaria (13,6 ) *\r\n\r\nRepublica Cehă ( 7,2 )\r\n\r\nCipru ( 5,6 )\r\n\r\nFinlanda ( 7,7 )\r\n\r\nGermania ( 8,2 )\r\n\r\nGrecia ( 9,2 )\r\n\r\nPortugalia ( 7,2 )\r\n\r\nSlovenia ( 6,3 )\r\n\r\nSpania ( 7,6 )\r\n\r\nElveţia ( 5,4 )\r\n\r\nUK ( 5,4 )\r\n\r\nDE CE RECOMANDĂ CEFEC FIRMELE SOCIALE?\r\n\r\nŞtim că nu există reţete ideale care să rezolve aceste probleme. De aceea, CEFEC vede în firmele sociale doar o cale cu mai multe posibilităţi pentru a integra toate persoanele pe piaţa muncii.\r\n\r\nCEFEC la a zecea sa Conferinţă în Linz (1997) a formulat caracteristici definitorii ale unei Firme Sociale – un ghid pentru statele member Europene:\r\n\r\nRECOMANDATI FIRMELE SOCIALE?\r\n\r\n \r\n\r\nFirmă socială\r\n\r\nO firmă socială este o afacere destinată angajării persoanelor cu o dizabilitate sau oricare alt dezavantaj pe piaţa muncii.\r\n\r\nEste o afacere care foloseşte propria sa piaţă orientată înspre bunuri şi servicii pentru a atinge misiunea sa socială.\r\n\r\nUn număr important al angajaţilor unei firme sociale va fi constituit din persoane cu dizabilităţi sau alt dezavantaj pe piaţa muncii.\r\n\r\nFiecare lucrător va fi plătit cu un salariu pe măsura sarcinilor îndeplinite – indiferent de capacitatea fiecăruia de producţie.\r\n\r\nOportunităţile de muncă trebuie să fie egale între angajaţii dezavantajaţi şi cei ne-dezavantajaţi. Toti trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii ca angajaţi.\r\n\r\nTermenul de “cooperativă” trebuie să fie limitat la o strucutură legală pentru o companie care este deţinută şi manageriată în mod democratic de către membrii săi.\r\n\r\n \r\n\r\nCEFEC  a formulat de asemenea si caracteristicile unei firme sociale:\r\n\r\n \r\n\r\nO întreprindere socială\r\n\r\nOrice afacere care este creată în principal în scopul de a promova integrarea economică şi socială a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor dezavantajate.\r\n\r\nActivităţile sale includ instruire şi reabilitare deasemenea şi activitatea comercială.\r\n\r\nMotive bune pentru recomandare\r\n\r\nFirmele sociale sunt filiale a firmelor orientate spre profit, care au obligaţia de a-şi mări cota de persoane dezavantajate sau cu dizabilităţi.\r\n\r\nCredem că nu este o aşteptare realistă de a plasa toate persoanele prin intermediul firmelor normale şi asta vine din experienţa de 20 de ani în ţările europene şi nu numai. Cercetările au aratăt faptul că nivelul ratei de şomaj pentru persoanele cu dizabilităţi este cam acelaşi ca şi la începutul anilor 90, indiferent de faptul că economia a prosperă sau nu.\r\n\r\nGlobalizarea mondială de astăzi provoacă un stress enorm pentru management şi atrage şi mai multe ajustări şi productivitate mai mare. Acest lucru, la rândul său, măreşte problema integrării persoanelor dezavantajate care au o performanţă redusă în muncă.\r\n\r\nO altă problemă este planificarea pe termen scurt a locurilor de muncă şi nesiguranţa care derivă de aici pentru toţi angajaţii, dar în mod special pentru acest grup ţintă.\r\n\r\nÎn aceste vremuri de mari schimbări şi provocări Firmele Sociale au ca scop să ofere oamenilor “încredere” şi o şansă reală de integrare şi relocare pe piaţa muncii. Dacă regulile politice şi schemele de finanţare sunt făcute pentru persoanele dezavantajate, Firmele Sociale au mai multe posibilităţi decât firmele în masă să menţină balanţa între nevoiele economice şi sociale.\r\n\r\nFirmele Sociale ca un model de integrare totală în piaţa muncii pot să adauge altor modalităţi, precum scheme a Plasamentului şi Spijin Individual (IPS), pentru persoanele dezavanjatate să-i restabilească intro afacere.\r\n\r\nDE CE FIRMELE SOCIALE AU SUCCES?\r\n\r\nÎnceputurile firmelor sociale în anii 80 a secolului trecut provin din două tipuri de dezvoltare:\r\n\r\nReformele actelor de invaliditate şi regulementările au avut loc în mai multe ţări în ce priveşte pentru persoanele cu dizabilităţi psihiatrice. Spitale psihiatrice mari au fost reduse ca mărime şi modernizate, azilele şi serviciile de ambulatoriu în comunitate s-au dezvoltat. Italia şi Anglia au mers până într-acolo încât au închis spitalele de psihiatrie şi le-au înlocuit cu facilităţi în cadrul comunităţii, cum ar fi hosteluri, terapii ocupaţionale, centre de zi şi programe de ajutor zilnice.\r\n\r\nPentru prima dată de la război, Europa a înregistrat o cădere în bunăstarea economică, parţial datorată crizei petroliere. Din ce în ce mai mulţi oameni şi-au pierdut slujbele şi a urmat o adevărată dezintegrare a lor. Piaţa muncii nu putea să ofere locuri de muncă adecvate pentru pacienţii externaţi. Alternativele de a nu face nimic nu erau satisfăcătoare, mai ales pentru cei care puteau să atingă performanţe mai mari în muncă.\r\n\r\nAcesta a fost motivul pentru care în mai multe ţări europene au fost înfiinţate cooperative, intreprinderi şi firme sociale. Medici psihiatri, ca Franco Basaglia în Italia, Douglas Bennett în Anglia, Klaus Dörner în Germania, au fost pionerii care au pornit o mişcare puternică în favoarea unor noi oportunităţi de muncă pentru foştii lor pacienţi.\r\n\r\nFirme non-profit au început cu includerea contractelor de muncă plătite în domeniul industriei şi cu forme noi de întreprinderi cum ar fi sectorul serviciilor. De multe ori munca era facută de către pacienţi formal, dar neplătită. Angajaţii cu dizabilităţi au început să beneficieze de drepturi normale şi obligaţii şi – prin definiţie – făceau parte din piaţa muncii. După o abordare idealistă şi uneori amatoristă la început, a apărut mai apoi o abordare mai profesională, cu un nivel al calităţii ridicat şi un management capabil să fie competent pe piaţa muncii.\r\n\r\nLa început, Firmele Sociale operau de multe ori fără subvenţii din sănătatea publică şi autorităţi ale muncii, deoarece aceştea erau sceptici în ce priveşte firmele sociale. Indoielile şi neincrederea s-au diminuat odată ce au crescut rezultatele şi succesele. Firmele au demonstrat că şi-au atins şi susţinut scopurile lor ambiţioase.\r\n\r\nScopurile firmelor sociale\r\n\r\n(1) Principalul scop al Firmelor Sociale a fost şi este nu acela de atinge maximul succes economic, ci acela de a crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Şomerii cu dizabilităţi, a căror performanţă la locul de muncă este destul de bună ca să nu justifice o pensie, dar care nu pot sa aibă o slujbă fără adaptare şi ajutor adecvat, aceştia sunt angajaţii tipici ai firmei sociale.\r\n\r\n(2) Pentru a fi capabil de a crea slujbe adecvate şi pentru a concura cu firme normale, este nevoie de un management special, care să păstreze echilibrul între strategiile economice şi sociale.\r\n\r\nProfitul trebuie să fie reinvestit în firmă şi nu către deţinătorii de acţiuni.\r\n\r\n(3) Dacă firma creează un climat pozitiv, unde se acordă respect în loc de respingere şi unde se acceptă anumite handicapuri, un angajat cu dizabilităţi poate surprinde prin a avea un nivel ridicat de productivitate.\r\n\r\n(4) În abordarea lor, firmele sociale evită orice ar putea duce la excluziune şi stigmă. Ele se prezintă drept firme obişnuite. Angajaţii lor constau în parţial angajaţi cu dizabilităţi şi altă parte persoane fără dizabilităţi. De asemenea, dacă este necesar li se poate acorda sprijin. Structura personalului intern, echipamentului tehnic şi a procesului de muncă poate fi adaptat la necesităţile angajaţilor dacă este nevoie.\r\n\r\n(5)   Un număr mare de ţări au fost încurajate să creeze şi să implementeze instrumente care să promoveze Firmele Sociale, asigurate prin legi ţi programe speciale. Datorită acestor rezultate practice bune ale firmelor sociale şi a rapoartelor lor de cercetare, au apărut programe sponsorizate de către UE. Acesta este încă un proces care continuă.\r\n\r\n(6) Există o varietate de strategii în ţări şi regiuni şi asta întotdeauna conduce la confuzie. Oricum, o experienţă solidă s-a acumulat în unele ţări, din cauza răsturnărilor economice din anumite ţări, pentru a face faţă ratei de şomaj în creştere a persoanelor dezavantajate şi cu dizabilităţi.\r\n\r\n(7) Chiar dacă, dintr-o uriaşă nevoie la începuturi, Intreprinderile şi Firmele Sociale s-au preocupat numai de cei cu dizabilităţi psihiatrice, recent ele au devenit mai deschise către toate persoanele cu dizabilităţi. Din fericire, ideea de a se separa de anumite categorii de dizabilităţi a dispărut. Asta în condiţiile în care exista un management eficient al amestecului de angajaţi cu diferite handicapuri care pot să funcţioneze bine.\r\n\r\n(8) Antreprenoriatul liber şi competitiv pe piaţa muncii trebuie să fie o caracteristică dominantă a firmei – suportul financiar poate doar să ajute la procesul în desfăşurare dar care nu poate substitui niciodată o bază economică sănătoasă. Aceasta constituie una dintre principalele diferenţe între instituţii şi centre care sunt finanţate din bani publici. Prin urmare, trebuie să fiu încurajaţi, sprijiniţi şi calificaţi managerii Firmelor Sociale pentru a se putea ridica la înălţimea acestor priorităţi.\r\n\r\n(9) Dacă se garantează un sprijin financiar adecvat, Firmele Sociale pot avea succes. Ele sunt încurajate să investească în nişe ale pieţei care nu sunt foarte profitabile pentru firme mari. O altă cale de succes este să ofere servicii care să acopere nevoile noi care apar în timpul procesului continuu de schimbări economice. În acest sens, s-a dovedit că e greşit să identifici sectoare de afaceri tipice care s-ar putea plia pentru angajaţi cu dizabilităţi. Este mai important să observi cu atenţie piaţa locală şi să identifici produsele şi serviciile care sunt cu adevarat necesare.\r\n\r\n(10) Un domeniu interesant s-a deschis în cadrul sectorului sănătăţii, a organizaţiilor sociale şi a autorităţilor locale, câteodată denumit “economie socială”, situat între sectorul public şi privat. Acest domeniu poate contribui considerabil în deschiderea de Firmelor Sociale prin oferirea de contracte de lungă durată (de ex. în domeniul cateringului, al noilor tehnologii sau al biroticii).\r\n\r\nWHY ARE SOCIAL FIRMS\r\n\r\nAPELUL DE LA LINZ – PARTEA A2 \r\n\r\nCUM AU EVALUAT EXPERŢII SITUAŢIA DIN STATELE MEMBRE CEFEC?\r\n\r\nUrmatoarele state membre CEFEC au evaluat dezvoltarea şi situaţia în ţările lor:\r\n\r\nAustria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Portugalia, Slovenia, Spania, Elveţia şi UK.\r\n\r\n1. Abordarea metodica \r\n\r\n \r\n\r\nO metodă sistematică de a raporta continuu despre angajarea persoanelor cu dizabilităţi este încă în dezvoltare. De aceea, cea mai indicată soluţie este să privim situaţia de jos în sus.\r\n\r\nPregătind “Apelul de la Linz ”, CEFEC a condus o cercetare cu ajutorul experţilor din ţările sale membre. Aceşti experţi sunt în majoritate profesionişti care practic sunt implicaţi în servicii regionale, proiecte şi servicii sociale pentru cei cu dizabilităţi. Fiind delegaţi din partea CEFEC, ei coordonează de asemenea şi reţelele corespondente şi în acest mod sunt bine informaţi în ce priveşte dezvoltarea şi implementarea proiectelor în ţările lor.\r\n\r\n2. Nivele de evaluare \r\n\r\nEvaluarea este împărţită pe 3 nivele:\r\n\r\nNivelul A \r\n\r\nDezvoltarea economică a ţării \r\n\r\nNivelul B \r\n\r\nServiciile medicale şi sociale disponibile pentru a implementa un utilizator orientat pe o structură pszhosocială pentru persoanele cu bolnave şi cu dizabilităţi. \r\n\r\nNivelul C \r\n\r\nProgramele publice pentru angajatii cu dizabilităţi sau dezavantajaţi \r\n\r\nPe baza chestionarelor, experţii au fost rugaţi să evalueze itemii pe o scară de la\r\n\r\n1 (“un început foarte rudimentar”) şi\r\n\r\n5 (“aproape adecvat în a acoperi suficient necesităţile”).\r\n\r\nUltima parte ( D ) a chestionarului se referea la recomandări pentru viitor.\r\n\r\n3. Rezultate – remarci generale \r\n\r\nEvaluarea reflecta o gamă largă de dezvoltări în statele membre. Datorită unei lipse a unui ghid general şi obiectiv, este de înţeles că aceste evaluări sunt în baza unor puncte de vedere aparţinând ţării de origine.\r\n\r\nRezultatele Nivelului A \r\n\r\nSchimbarea de la economia bazată pe agricultură şi industrie la cea bazată pe servicii.\r\n\r\nReprezentanţii a celor mai multe ţări au răspuns acestei întrebări pe un item de “satisfăcător” sau “adecvat”. A fost surpinzător că au fost evaluate pozitiv până şi acele ţări aflate în stadiile de început ale modernizării. Motivul ar putea fi acela că economia bazată pe servicii deşi nu se instalase total, aceste ţări au fost destul de înţelepte să recunoască faptul că era viitorul inevitabil. Pentru noi acest lucru ne indică faptul că proiecte referitoare la economia bazată pe servicii trebuie să fiu implementate urgent chiar şi în economia bazată pe agricultură.\r\n\r\nAcest lucru va da o şansă persoanelor cu dizabilitati să poata fi angajaţi în domenii de angajare moderne.\r\n\r\nRezultatele Nivelului B \r\n\r\nServiciile medicale şi sociale disponibile în a implementa un utilizator orientat pe o structură psihosocială pentru persoanele bolnave sau cu dizabilităţi.\r\n\r\n \r\n\r\nNu este deloc surprinzător faptul că experţii au perceput mari diferenţe pe calea către umanizare, descentralizare şi normalizare a serviciilor pentru pacienţii cu probleme psihiatrice. În Cartea Verde, strategia pentru sănatătea mentală şi plan de acţiune din 2007, UE oferă o analiză detaliată a acestui fapt şi de aceea nu detaliem rezultatele aici. (www.ec.europe.eu/health/index-de.htm).\r\n\r\nCând ne raportăm la Apelul de la Linz este important să notăm faptul că ghidul WHO a fost acceptat de către toate statele membre. În mai multe ţări sunt implementate programe pentru pacienţi cronici şi cu dizabilităţti pentru a-i scoate din instituţiile mari şi pentru a-i integra în condiţii normale în comunitate. Aceasta duce la o nevoie tot mai mare pentru programe ocupaţionale variate şi individualizate de muncă.\r\n\r\nDacă această nevoie nu este îndeplinită, activităţile terapeutice ar fi risipite într-o încercare de a răspunde problemelor din a nu se face nimic. Acest trend este observat în prezent în cadrul reformelor psihiatrice germane, unde un efort considerabil este necesar pentru a micşora costul ajutorului medical şi social prin crearea unor oportunităţi de muncă adecvate. Este încurajator faptul că noile state membre ca Slovenia par să integreze munca mult mai devreme în cadrul ajutorului comunitar. Acest lucru s-ar putea datora parţial unei puternice influenţe a reformelor italiene.\r\n\r\nEste şocant de aflat că printre statele membre există sectoare sociale şi ale sănătăţii din care lipsesc încă intervenţii adecvate pentru a pregăti pacienţii care doresc să se reintegreze la locul de muncă.\r\n\r\nExistenţa unor ateliere protejate în statele membre pare satisfăcătoare. Un bun exemplu este Elveţia şi Cipru. Experţii subliniază faptul că lipsa unor slujbe adecvate pentru cei cu dizabilităţi  pe piaţa muncii poate duce la folosirea inadecvată şi nerealistă a locurilor de muncă. Această tendinţă a fost observată în Germania, unde atelierele protejate sunt interesate în a iniţia firme sociale pentru clienţii lor mult mai capabili.\r\n\r\nUn program special al UE în acest domeniu există în Republica Cehă.\r\n\r\nExperţii indică de asemenea faptul că mai multe programe de instruire vocaţională în ţările lor sunt necesare pentru a mări şansele de plasare pe piaţa forţei de muncă.\r\n\r\nRezultatele la Nivelul C \r\n\r\nProgramele publice pentru angajaţii cu dizabilităţi sau dezavantajaţi \r\n\r\nAici puteţi găsi principalele trenduri în statele member CEFEC:\r\n\r\nProgramele care sprijină dezvoltarea în muncă – un pas necesar pentru o integrare de success – sunt implementate în toate ţările chiar dacă standardele variază în mare măsura. Un bun exemplu este Belgia.\r\n\r\nToate ţările membre raportează activităţi pentru a implementa sprijin legal şi protecţie pentru cei cu dizabilităţi pe piaţa muncii. Exemple bune pot fi găsite în Finlanda şi Grecia, unde cooperativele sociale ajută să împuternicească angajaţii.\r\n\r\nOricum, implementarea este privită ca o problemă în anumite state.\r\n\r\nO cotă obligatorie de angajare pe piaţa muncii poate fi gasită în puţine ţări, cum ar fi Austria şi Germania. Drept consecinţă, impulsionări pentru firmele obişnuite sunt rare.\r\n\r\nSprijinul legal şi fondurile publice pentru Firmele Sociale variază mult. O treime din aceste ţări consideră situaţia satisfăcătoare. O evaluare similară a fost facută din reguli care să ridice salariile în caz de performanţă redusă în muncă şi scheme de investiţie care să creeze slujbe pentru grupuri ţintă speciale.\r\n\r\nPregătirea şi instruirea managerilor Firmelor Sociale este inadecvată în mai multe ţări şi la fel sunt şi programele de calificare a angajaţilor cu dizabilităţi. Portugalia, Belgia şi Austria par să aibă o situaţie satisfăcătoare.\r\n\r\nO importanţă deosebită a fost acordată programului “Individual supported employment and placement programmes” (ISP) în UK, sprijinit de studii ştiinţifice internaţionale. În practică, oricum foarte puţină influenţă este raportată.\r\n\r\nOrganizaţii umbrelă şi reţele de Firme Sociale, esenţiale pentru transferul de cunoştinţe şi de lobby, sunt evaluate ca satisfăcătoare în fiecare a doua ţară. Un exemplu bun este Andaluzia spaniolă. Cealaltă jumătate dintre ţări raportează un deficit în acest sens, mai ales în noile state membre ca Bulgaria, unde structurile societăţii civile cum ar fi reţele sau ONG-urile sunt încă de implementat.\r\n\r\nCosturile pe persoană sunt discutate de toată lumea, dar nici o ţară nu are încă destulă experienţă şi cunoştinţe în domeniul muncii. Sunt  necesare în acest sens mai multe cercetări de informare.\r\n\r\nPromovarea unor alternative de muncă semi-protejată, cum ar fi slujbele cu jumătate de normă, slujbe în Firme Sociale sau muncă voluntară sunt văzute ca necesare, dar nicăieri satisfăcătoare, cu excepţia Belgiei şi a Finlandei.\r\n\r\nPartea D \r\n\r\nCe priorităţi ar trebui setate în ţara voastră de către autorităţi sau de către UE? \r\n\r\nExperţilor li s-a dat următorii termeni şi au fost rugaţi să noteze cele mai importante recomandări pentru viitor.\r\n\r\n1.  Promovarea unor programe folosind modelul ţărilor care au iniţiat deja Firme Sociale cu structuri care să fie de ajutor:\r\n\r\n> Fonduri de investiţii pentru firme sociale\r\n\r\n> Subsidii pe termen lung pentru muncitori\r\n\r\n11 ţări \r\n\r\n2. Crearea unui cadru legal care să asigure integrarea medicală, socială şi vocaţională\r\n\r\n5 ţări \r\n\r\n3. Implementarea legilor deja existente\r\n\r\n5 ţări \r\n\r\n4. Crearea unor servicii psihosociale pentru toate persoanele cu dizabilităţi şi dezavantajate\r\n\r\n5 ţări \r\n\r\n5. Diminuarea azilelor psihiatrice şi construirea serviciilor comunitare\r\n\r\n4 ţări \r\n\r\n6. Crearea unor reţele de firme sociale pentru sprijin mutual şi scopuri comune\r\n\r\n4 ţări \r\n\r\n7. Sprijinirea şi îndrumarea managerilor firmelor sociale\r\n\r\n4 ţări \r\n\r\nCARE SUNT RECOMANDĂRILE CEFEC PENTRU A INFIINŢA FIRMELE SOCIALE?\r\n\r\nCEFEC formulează aşteptările sale pentru UE şi guvernele europene în baza rapoartelor ţărilor membre şi a exemplelor practice, de asemenea şi în baza evaluărilor acestor ţări cu referire la o anumită situaţie.\r\n\r\nAşteptările CEFEC sunt: \r\n\r\n1. De a clarifica situaţia generală prezentă în statele membre. \r\n\r\nAcordul de la Lisabona a ţărilor din UE ar trebui extins la rapoarte cantitative şi calitative regulate asupra situaţiei angajaţilor cu dizabilităţi, inclusiv ale firmelor sociale.\r\n\r\nPentru a atinge acest scop, CEFEC a ajutat prin prezentarea unei expertize cu privire la starea de evoluţie în unele dintre statele member principale (vezi capitolul IV). Acest lucru arată cât de diferite sunt situaţiile în aceste ţări şi arată care sunt priorităţile şi nevoile principale.\r\n\r\n2. De a asigura îngrijirea de bază pentru cazurile psihosociale.\r\n\r\nUn factor important pentru succesul oricărei Firme Sociale este existenţa unui sistem medical şi social, care să aibă în grija sa angajaţii cu dizabilităţi psihosociale. Firmele Sociale nu pot garanta o astfel de îngrijire, dar pot contribui prin prevenirea şomajului şi în acest fel să scadă costurile publice.\r\n\r\nÎn acest sens, reforme ale sistemului medical şi social cum ar fi oferirea de alternative la spitalele psihiatrice pot merge mână în mână cu existenţa terapiei ocupaţionale şi oportunităţile de angajare.\r\n\r\n3. De a oferi pregătire vocaţională şi reabilitare. \r\n\r\n \r\n\r\nO altă precondiţie este oportunitatea pregătirii vocaţionale care pregăteste individul pentru munca sa necesară performanţei într-o Firmă Socială.\r\n\r\nUnele firme sociale au anumite scheme pentru a oferi acest sistem de pregătire la locul de muncă. Este o decizie regională prin care serviciile pot oferi reabilitare şi instruire vocaţională.\r\n\r\n4. De a face instituţiile mai flexibile.\r\n\r\nBeneficiile trebuie să fiu adresate individului şi nu nevoilor instituţionale. Serviciile vocaţionale şi psihosociale trebuie să coopereze şi să relaţioneze astfel încât clientul să poată să se schimbe sau să progreseze uşor de la unul la altul.\r\n\r\n5.  De a planifica functii pentru individ. \r\n\r\nO schimbare necesară în abordare subliniază faptul că planificarea publică şi programele de acţiune trebuie să se concentreze pe servicii şi instituţii.\r\n\r\nNoua abordare trebuie să fie atentă la nevoile individului şi să-i furnizeze facilităţi în funcţie de menire (ex. evaluare, instruire, îndrumare, găsirea joburi) şi nu instituţii (ex. ateliere protejate, centre vocaţionale). În acest fel, este foarte fezabilă ideea ca un serviciu să ofere funcţii diferite la timpuri diferite, dacă există o cerere regională. În acest fel, toată structura şi facilităţile unei regiuni vor fi flexibile în loc să fixeze condiţii instituţionale rigide şi cronice.\r\n\r\n6. De a individualiza fondurile.\r\n\r\nDe fiecare dată când un cadru legal este implementat pentru a sprijini pe cei cu dizabilităţi, acest lucru ar trebui să fie făcut pentru fiecare persoană în mod individual, care să poată alege serviciile şi facilităţile adecvate sieşi. Acest lucru ajută la creşterea autonomiei şi libertăţii pentru toţi indivizii şi de asemenea se promite a fi mai flexibil şi mai economic.\r\n\r\n7. De a asigura drepturi egale şi obligaţii pentru firme. \r\n\r\nDacă există condiţii egale între firmele obişnuite şi Firmele Sociale nu va exista nicio teamă de competiţie nedreaptă:\r\n\r\n-   Fiecare angajator şi fiecare firmă poate cere fonduri speciale dacă angajează o persoană cu dizabilităţi.\r\n\r\n- Fondurile trebuie să funcţioneze sub forma de bonus sau compensare pentru viitorul angajat.\r\n\r\n8. De a compensa dezavantajele în loc de a acorda subvenţiile. \r\n\r\nÎn mod curent, Firmele Sociale trebuie să funcţioneze sub aceleaşi condiţii de competitivitate ca şi firmele obişnuite şi să aducă profit din vânzări, bunuri sau servicii. Fondurile pe care totuşi le primesc nu sunt totuşi subsvenţii pentru forţa de muncă ieftină ci o compensare pentru dezavantajul de a avea o performanţă redusă a angajaţilor.\r\n\r\nAngajatorul poate primi această compensaţie:\r\n\r\n- Pentru a asigura angajatului un salariu şi un contract pe perioadă nedeterminată.\r\n\r\n- Pentru a asigura un ajutor tehnic şi specializat în baza dizabilităţilor indivizilor.\r\n\r\n9. De a promova ajutor special pentru investiţii. \r\n\r\nDaca firmele sociale sunt organizaţii non-profit şi nu au destul capital pentru a începe ceva în baza propriilor fonduri economice, nu există dubiu, e nevoie de fonduri speciale. În mare, aceste firme nu sunt capabile să plăteasca dobândă pentru a investi capital.\r\n\r\nCondiţiile pentru a primi aceste fonduri ar trebui să fie legate de garanţia că aceste firme vor dedica o mare parte din locurile de muncă celor cu dizabilităţi, în acest fel servind unui interes public al comunităţii\r\n\r\n10. Consultare şi îndrumare pentru fondatori şi manageri,\r\n\r\nPentru a minimiza riscurile şi greşelile de ex. investiţii greşite şi contracte pe de o parte, şi pentru a încuraja fondatorii de Firme Sociale pe de altă parte, fondurile publice ar trebui să aibă legătură cu controlul profesional în ce priveşte conceptul şi implementartea unei firme. Asta include şi pregătire şi instruire a managerilor şi o monitorizare a procesului.\r\n\r\nŢările care au o structură naţională de genul organizaţiilor umbrelă pot de asemenea să organizeze şi schimburi de experienţă între Firme Sociale\r\n\r\n11. De a ajuta comunităţi considerate de interes\r\n\r\nManagerii şi proprietarii Firmelor Sociale ar trebui fi încurajaţi să formeze reţele de competenţe şi echipe cu alte firme în ţara lor. Ei ar putea să se sprijine unul pe altul la nivel profesional. Ar trebui să fie recunoscuţi de către autorităţi şi dezvoltaţi în etapele de început pentru a ajuta în planificarea şi dezvoltarea programelor şi a fondurilor.\r\n\r\nConform ghidului UE, organizaţiile publice şi administraţia, când au rol de angajatori, trebuie să se supună criteriilor sociale şi ecologice. Acest lucru măreşte şansa antreprenorilor sociali de a crea slujbe pentru persoanele cu dizabilităţi sau dezavantajaţi. Ajută la reducerea asigurărilor sociale şi a cheltuielilor pentru siguranţă.\r\n\r\nCARE SUNT CONCLUZIILE ŞI PAŞII FINANCIARI ŞI POLITICI?\r\n\r\n \r\n\r\nÎn baza experienţei şi a expertizei, CEFEC face un apel către UE şi ţările sale membre:\r\n\r\nA. Să dea prioritate noilor state membre din UE de a înfiinţa Firme Sociale şi de a sprijini UE în politici şi eforturi de a promova incluziunea şi de a evita excluziunea.\r\n\r\nB. Să schimbe abordarea: în loc să plăteasca bani şomerilor pentru a nu face nimic, să promoveze oportunităţi pentru locuri de muncă adresate persoanelor cu dizabilităţi şi celor dezavantajate. Aceste rate de descreştere a îmbolnăvirii şi de internare în spital datorate efectelor negative ale şomajului şi reducerea costurilor de transfer în toate sistemele cum ar fi cel de pensii, asigurări de sănătate şi sociale.\r\n\r\nC. Să stopeze modul de folosire greşit al pensiilor costisitoare şi al pensionării prea devreme pentru persoanele cu dizabilităţi care nu au avut şansa reabilitării. Pregătirea vocaţională şi reabilitarea ar trebui să fie primele pe lista ca drepturi ale individului. Dacă nu are success o pensie ca bază de venit, poate fi încurajată integrarea, cu condiţia ca să nu fie interzisă şi o ocupaţie suplimentară.\r\n\r\nD. Să ofere bonusuri suplimentare pentru angajatori şi astfel să mărească cota angajaţilor cu dizabilităţi în firmele obişnuite.  Firmele care nu îndeplinesc aceste condiţii trebuie să plătească într-un cont special pentru a folosi în crearea de noi locuri de muncă pentru cei cu dizabilităţi.\r\n\r\nE. Să aibă mintea deschisă către noi oportunităţi de angajare şi scheme noi de angajare plasate de multe ori între a plăti şomaj celor care nu au de lucru şi de a asigura contracte de angajare.\r\n\r\nF. Schimbările sociale şi economice pot favoriza apariţia unor noi soluţii creative. Acest lucru trebuie să fie încurajat în toată Europa. Firmele Sociale au o experienţă bogată în acest mod pot deschide noi oportunităţi. Expertii sunt convinşi că promovarea acestor recomandări ar întări încrederea cetăţenilor UE în ce priveşte dezvoltarea democratică şi socială.\r\nPARTEA B\r\n\r\nAPPENDIX (3) RECOMNDARI LITERARE: \r\n\r\nLista de recomandări literare se referă la reabilitare vocaţională, firme sociale şi angajarea persoanelor cu probleme mentale din Europa. \r\n\r\nBoardman, J., Grove, B., Perkins, R. & Shepherd, G. (2003) “Work and employment for people with psychiatric disabilities” British Journal of Psychiatry, 182, 467-468.\r\n\r\nBecker, D.R., Drake, R.E. & Concord, N.H. (1994) “Individual placement and support: A community mental health center approach to\r\n\r\nvocational rehabilitation”. Community Mental Health Journal, 30, 193-206.\r\n\r\nBond, G.R., Becker, D.R., Drake, R.E. et al. (2001) “Implementing supported employment as an evidence based practice”. Psychiatric Services, 52, 313-322.\r\n\r\nBorgaza, C. Defourny,J./eds (2001) “The Emergence of Social Enterprise”.\r\n\r\nLondon and New York. Routledge\r\n\r\n \r\n\r\nCasteli,L.(2005) “European Social Entrepreneurs. Looking for a better way to produce and to live”, Le Mat, info@lemat.it\r\n\r\nCIRIEC International (2000) “The Enterprises and Organizations of the Third System – a Strategic Challenge for Employment”. Universite de Liege.\r\n\r\nDepartment of Work and Pensions/Department of Health/CSIP (2006) “Vocational Services for People with Severe Mental Health\r\n\r\nProblems: Commissioning Guidance”\r\n\r\nwww.dh.gov.uk/mentalhealth\r\n\r\nEuropean Commission (2005) Joint Report on “Social Protection and Social Inclusion”. Luxembourg, Office for Official Publications of the European\r\n\r\nCommunities\r\n\r\nFrado, L.M. “Diversity Works: Accommodation in the Workplace\r\n\r\nfor People with Mental Illness”. Canadian Mental Health\r\n\r\nAssociation Diversity Works. ISBN 0-919104-28-2\r\n\r\nGreen paper EU (2006/7) “strategy of mental health for the EU”\r\n\r\nec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/mental/\r\n\r\ngreen_paper/consultation_en.htm\r\n\r\nGrove, B., Secker, J. & Seebohm, P. (2005) “New Thinking about Mental Health and Employment”. Radcliffe, Oxford\r\n\r\nHaerlin, Christiane (2006) “Arbeit und Rehabilitation, Kölner Instrumentarium”\r\n\r\n(Work and Rehabilitation – individual and structural aids)\r\n\r\nKerbe, 3/06, ; Kölner Instrumentarium, www.btz-koeln.de\r\n\r\nInternational Labour Organisation (2007) “Equality at work, Tackling the Challenges”, Global report under the follow – up to the ILO Declaration\r\n\r\non Fundamental Principles and Rights of Work, 2007\r\n\r\nMental Health Declaration for Europe (2005) “Facing the Challenges, Building Solutions”. WHO Europe, EUR/04/504/810/6 1/2007\r\n\r\nNettle, M.(1997) “Employment Needs of People with Mental Health Problems”\r\n\r\nMental Health Europe Newsletter 18/1997 p.10\r\n\r\nSocial Exclusion Unit (2004) “Mental Health and Social Exclusion”\r\n\r\nOffice of the Deputy Prime Minister, London\r\n\r\nStadler,P. , Gredig, C. (2005) \r\n\r\n„Die Entwicklung von Integrationsfirmen.\r\n\r\nEin Kompendium für Soziale Unternehmer /innen“\r\n\r\nISBN 3-00-015677-1, berlin@faf-gmbh.de\r\n\r\nShepherd, G. (2007) “Work – whose business is it anyway?”\r\n\r\nMental Health Review. Journal 12, p.15-17\r\n\r\nSeyfried, E. und Ziomas, D. (2005) “The establishment of Social Cooperatives in Greece…” Synthesis Report. Peer Review… on behalf of the European Commission. (www.peer-review-social-inclusion.net)\r\n\r\nSchwendy, A. und Senner,A. (2005) „Integrationsprojekte“\r\n\r\nR. Bieker(eds) „Teilhabe am Arbeitsleben“, Kohlhammer Verlag\r\n\r\nApelul Linz PARTEA B Actualizare 2010\r\n\r\nFirme Sociale & Diferite Abordări \r\n\r\n \r\n\r\nEste o actualizare a Părţii B a “Apelului Linz din 2007”.\r\n\r\nO broşură de 20 de pagini (partea A care rămâne actualizată) este disponibilă în variantă printată la preţul de 3 euro/copie. Pentru a comanda o copie trimiteţi email pe adresa socialfirmseurope@cefec.biz .\r\n\r\nPărţile A şi B pot fi găsite online pe website-ul www.socialfirmseurope.org şi oferă o imagine de ansamblu a mişcării Firmelor Sociale, însumând scopurile, convingerile, strategiile şi serveşte ca manual pentru organizaţii şi ţări care doresc să răspândească Firmele Sociale.\r\n\r\nInformaţiile actualizate furnizate includ exemple practice originale (secţiunea 3 anterioară a rapoartelor) acum în secţiunea 4 a rapoartelor fiecărui membru al Social Firms Europe CEFEC.\r\n\r\nConţinuturi:\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Nr. pagină Ţara Organizaţia
2 Austria Pro Mente
3 Belgia AIGS – Association Interregionale de Guidanceet de Sante, a.s.b.l
4 Bulgaria District Dispensary for Psychiatric Disorderswith Wards, Rousse, Bulgaria
5 Cipru Cyprus Rehabilitation Counselling Association”(CRCA)
6-7 Republica Cehă FOKUS PRAHA
8 Finlanda Finnish Central Association for Mental Health
9 Germania Bundesarbeitsgemeinschaft derIntegrationsfirmen e.V.
10 Grecia Pan-Hellenic Union for PsychosocialRehabilitation\r\n\r\nand Work Integration (“PEPSAEE”)
11-12 Italia Legacoopsociali
13 Portugalia ARIA – Associação de Reabilitação e IntegraçãoAjuda
14 România The Regional Association For Adult EducationSuceava (AREAS)
15 Slovenia SENT Slovenian Association for Mental Health
16 Spania Fundación Andaluza para la Integración Socialdel Enfermo Mental
17 Elveţia ASSOF
18-19 Marea Britanie Social Firms UK

\r\nSituaţia Firmelor Sociale din Austria\r\n\r\n \r\n

    \r\n
  1. Situaţia legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale
  2. \r\n

\r\nNu este nici o legislaţie specifică şi astfel nici o finanţare specială pentru Firme Sociale. \r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă pentru promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nNu este nici o organizaţie umbrelă, dar „Pro Mente Austia” şi „Pro Mente”, în câteva provincii, precum în Carinthia, Salzburg, Tirol şi Austria Superioară sunt responsabile nu numai pentru proiecte psiho-sociale dar şi proiecte de lucru şi de asemenea pentru Firmele Sociale. Cel mai mare aport în acest sens îl aduce „Pro Mente Austria”, o organizaţie mare pentru reabilitarea medicală, socială, vocaţională a pacienţilor psihiatrici, incluzând şi atelierele protejate şi firmele sociale. \r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi filialele de afaceri\r\n\r\nMembrii Pro Mente Austria reprezintă aproximativ 20 de firme sociale, jumătate dintre ele îndeplinind criteriile CEFEC. Serviciile personale precum restaurantele şi serviciile de catering sunt predominante, fiind urmate de tâmplării, spălătorii, centre de copiere şi servicii şi servicii ecologice. \r\n\r\nSituaţia generală şi perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nReformele psihiatrice din Austria sunt într-un stadiu avansat şi din cauza unei rate scăzute a şomajului au fost dezvoltate o mare varietate de modele şi proiecte de succes care să amplaseze pe piaţa muncii persoanele cu probleme mentale. Totuşi, în ciuda serviciilor bune de reabilitare medicale, sociale şi vocaţionale, Firmele Sociale sunt limitate la regiunile menţionate mai sus.\r\n\r\nFinanţarea guvernului dă prioritate la coaching-ul pentru locuri de muncă şi asistenţa muncii, toate având ca scop plasarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii. Alternativ, majoritatea aplică pentru şi primesc o pensie de invaliditate.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Rainhold Scharf
Organizaţia: Pro Mente Austria
e-mail: scharf.r@gpg-tirol.at
Website: www.promenteaustria.at

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Belgia \r\n\r\nSituaţia legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nÎn 2004 noua lege „Titre Service” a facilitat deschiderea mai multor posibilităţi pentru Firmele Sociale, iar un alt act legal permite subvenţii publice pentru doi asistenţi sociali care să ajute 20 de angajaţi din  firmele sociale înregistrate. Este parte a politicii guvernului de a sprijini „firmele de lucru adaptate”. Există un sistem de cote pentru organizaţii şi companii în administraţia publică, dar acolo nu există nicio sancţiune în cazul în care o cotă nu este îndeplinită.\r\n\r\nSubvenţiile sunt garantate Firmelor Sociale în ceea ce priveşte investiţiile, costurile pentru deschiderea unei firme şi instruirea, de asemena şi pentru compensaţia de performanţă redusă de muncă a angajaţilor. \r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă pentru promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nSunt federaţii diferite care reprezintă reabilitarea vocaţională şi instruirea sectorului, precum CAIPS. Firmele Sociale au creat organizaţii umbrelă, precum ATOUT EI.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri\r\n\r\nSunt aprox. 800 de Firme Sociale care pot fi divizate în\r\n\r\n163 Firme de „Instruire prin Muncă”\r\n\r\n153 Forme pentru Reabilitare\r\n\r\n162 Organizaţii pentru inserţie socio-profesională (instruire vocaţională)\r\n\r\n30 Firme de muncă adaptate\r\n\r\n200 Firme înterprinderi sociale\r\n\r\n86 Iniţiative în curs de dezvoltare în linia afacerilor\r\n\r\n794 Iniţiative în curs de dezvoltare în linia serviciilor\r\n\r\nÎn general toate Firmele Sociale sunt deschise pentru persoane cu toate tipurile de dizabilităţi. Cele mai multe Firme Sociale operează în sectorul serviciilor. În special sectorul de curăţenie care a crescut, conform legislaţiei federale în promovarea firmelor private de curăţenie.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nExistă nevoia de promovare a Firmelor Sociale şi îndrumarea lor spre sectoarele de afaceri ca să creştem angajările pentru persoane cu dizabilităţi. De asemenea există nevoia de rezolvare a problemei pe care asistenţii sociali suplimentari nu pot fi angajaţi dacă Firma are mai mult de 50 de angajaţi. Există o lipsă a regulilor specifice pentru economia socială chiar şi pentru economia globală, în ce priveşte persoanele cu dizabilităţi şi persoanele dezavantajate.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Bernard Jacob
Organizaţia: AIGS – Association Interregionale deGuidance et de Sante, a.s.b.l
Email: Bernard.jacobo@aigs.be
Website: www.aigs.be

\r\nSituaţia Firmelor Sociale din Bulgaria\r\n\r\nSituaţia legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nChiar înainte de schimbările politice, exista un act legal privind relocarea persoanelor cu dizabilităţi. O nouă lege din 2003, „Social Assistance Act” îmbunătăţeşte şi asigură mecanismul legal şi practic pentru municipali şi alţi furnizori de servicii sociale.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă pentru promovarea Firmelor Sociale \r\n\r\nNu există o Organizaţie Naţională Umbrelă. În prezent Bulgaria implementează faza pilot a unei „operaţiuni a antreprenoriatului social – promovarea şi sprijinirea înterprinderilor sociale”. Dispensarul psihiatric din Rousse va beneficia de acest program şi va dezvolta un proiect special „smart”.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri \r\n\r\nNu există firme sociale până la această dată. Deşi ţările duc lipsă de practici sustenabile în domeniul economiei sociale, suntem convinşi că înterprinderile sociale sunt o formă adecvată a inclusiunii sociale. Însă, de cele mai multe ori, comunităţile nu au resursele financiare necesare pentru implementarea programelor.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale \r\n\r\nExistă o rată înaltă a şomajului în ţară. Se doreşte ca implementarea înterprinderilor sociale vor promova conştientizarea publică, consultarea, instruirea şi calificarea clienţilor şi să ajute la crearea de locuri de muncă.\r\n\r\nCentrele de reabilitare trec treptat de la o abordare medicală la una vocaţională, de la instituţii mari la comunităţi cu îngrijire psiho-socială.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Gyonyul Hayredin
Organizaţia: District Dispensary for PsychiatricDisorders with Wards, Rousse,\r\n\r\nBulgaria
Email: adagio@abv.bg
Website: Not available

\r\n \r\n\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Cipru\r\n\r\nSituaţia Legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nNu există o legislaţie care să sprijine schemele speciale sau firmele sociale pentru persoane cu dizabilităţi sau dezavantajate. Totuşi, există un Plan Naţional de Acţiune (PNA) pentru Angajări care a deschis mai multe posibilităţi pentru angajările persoanelor cu probleme de sănătate mentală.\r\n\r\nÎn Octombrie 2009 o nouă lege a fost adoptată pentru companii  în sectorul privat să angajeze persoane cu dizabilităţi şi procentajul persoanelor angajate de către guvern a fost mărit de la 3% la 7%. Stimulentele financiare sunt oferite acelor companii care angajează persoane cu dizabilităţi.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă pentru promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nNu există o astfel de organizaţie. ONG-ul „Czprus Rehabilitation Counselling Association” (CRCA), totuşi, are ca scop implementarea structurilor adecvate.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi Perspectivele Firmelor Sociale \r\n\r\nPlanul Naţional de Acţiune a avut un efect scăzut pentru că nu există destule stimulente pentru angajatori să ofere locuri de muncă persoanelor cu probleme de sănătate mentală. Alte dizabilităţi sunt într-o situaţie mai bună.\r\n\r\nExistă centre vocaţionale de instruire şi câteva proiecte care sprijină angajarea, dar lipseşte o abordare sistematică şi face ca situaţia persoanelor cu probleme de sănătate mentală să fie dificilă.\r\n\r\nFirmele sociale nu au sprijin financiar public şi astfel orice iniţiative sunt forţate să folosească banii personali.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Margarita Mouza
Organizaţia: Cyprus Rehabilitation CounsellingAssociation” (CRCA)
Email: mouzmar@cytanet.com.cy
Website: www.crca.org.cy

\r\nSituaţia Firmelor Sociale din Republica Cehă\r\n\r\nSituaţia legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nNu există nici o legislaţie specială în ce priveşte firmele sociale sau nici un fel de înterprindere socială în Republica Cehă. Legea angajărilor a instituit un sistem de cote: 4% din persoanele cu dizabilităţi ar trebui să fie angajate în fiecare companie care are mai mult de 25 de angajaţi.\r\n\r\nExistă câteva avantaje pentru acei care angajează persoane cu dizabilităţi:\r\n\r\n- în afara avantajelor cu privire la taxe, o cerere pentru contribuţii de stat poate fi făcută de către angajatori a căror forţă de muncă cuprinde 50% persoane cu dizabilităţi şi există posibilitatea de subvenţii, care acoperă costurile personale a angajaţilor cu dizabilităţi.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă pentru promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nNu există nicio organizaţie specială pentru firme sociale ci două organizaţii umbrelă a comunităţii furnizorilor de îngrijire a problemelor mentale (Fokus Association, Association of the community service) joacă un rol activ în dezvoltarea acestui domeniu. Membrii organizaţiilor încep să înfiinţeze firme sociale.\r\n\r\nÎn domeniul economiei sociale şi de angajare a persoanelor cu dizabilităţi, reţeaua naţională tematică a Programelor egale sprijină câteva activităţi incluzive şi furnizează proiectul în construirea intrastructurii economiei sociale şi creşterea conştientizării societăţii. Fokus Praga pregăteşte proiecte şi sprijină firmele sociale noi în curs de dezvoltare şi dezvoltă calităţi standard.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri\r\n\r\nNu există o definiţie oficială a întreprinderilor sociale în Republica Cehă. Mai mult de 600 de organizaţii raportează că 50% dintre oamenii pe care i-a angajat au dizabilitate, dar cei mai mulţi dintre aceştia le plac atelierele protejate şi nu ar putea fi marcate ca firme sociale în concordanţă cu definiţia CEFEC. Nu sunt încă standarde de evaluare. Aproximativ 35 de organizaţii se mişcă în direcţia firmelor sociale şi cu speranţa că în conformitate cu standardele CEFEC. De obicei ei operează ca parte din ONG, care furnizează reabilitare psihologică şi vocaţională (de exemplu „Fokus” pentru oamenii cu probleme de sănătate mentale, „Sananim” pentru oameni care au fost implicaţi în abuz de droguri, etc.), sau ca societate cu garanţie limitată. În plus nu există mai mult de 40 de co-operative pentru invalizi care utilizează muncă de producţie.\r\n\r\nSituaţia generală şi Perspectivlele Firmelor Sociale\r\n\r\nÎn Republica Cehă interesul de a crea firme sociale a început numai cu câţiva ani în urmă. Prima mişcare a fost schimbarea atelierelor protejate în firme sociale. Acest lucru a venit de la furnizori de îngrijire a problemelor de sănătate mentală sau sănătatea socială generală. A doua mişcare a fost condusă de întreprinderi, care au vrut să obţină contribuţii de stat sau fonduri UE. În ultimii 3-4 ani programele UE axate pe ocuparea forţei de muncă au fost înfiinţate în Republica Cehă şi acum numeroase organizaţii au ca scop să promoveze firmele sociale în Republica Cehă ca un model adecvat pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi (persoanele cu dizabilităţi incluzând şi persoanele cu probleme de sănătate mentală precum şi persoanele dezavantajate social). Există şansa de a înfiinţa o platformă a firmelor sociale şi să deschidă calea pentru asociaţii viitoare.\r\n\r\nTotuşi ca o consecinţă a crizei economice multe proiecte au redus produsele şi firmele sociale au o problemă în comparaţie cu firmele obişnuite.\r\n\r\nPoliticienii şi administraţiile publice au început să manifeste interes în sectorul economiei sociale şi instrumentele financiare au fost propuse pentru dezvoltarea lor ca parte a alocărilor naţionale a fondurilor UE. Acest lucru a fost exprimat la Conferinţa a XXII-a a Social Firms Europe CEFEC desfăşurată la Praga în 2009. Ministerul Muncii şi a Afacerilor Externe a solicitat noi iniţiative pentru înterprinderi sociale cu ajutorul fondurilor UE pentru strategiile de marketing, financiare şi planificare socială.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Pavel Novak
Organizaţia: FOKUS PRAHA
Email: fokus@fokus-praha.cz
Website: www.fokus-praha.czwww.socialnifirmy.cz

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Finlanda\r\n\r\nSituaţia Legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale \r\n\r\n \r\n\r\nActul Înterprinderilor Sociale a fost implementat în 2004 şi pregătit împreună cu organizaţii diferite pentru persoane cu dizabilităţi şi cu ONG-uri. Ministerul Economiei şi a Ocupării Forţei de Muncă a reînnoit Actul din 2007. Termenul de Firmă Socială în Finlanda este echivalent cu Definiţia CEFEC a „Firmelor Sociale”. Un procent de 30% din angajaţi în Firmele Sociale ar trebui să fie persoane cu dizabilităţi, incluzând şi persoanele care nu au avut un loc de muncă pe perioadă lungă de timp.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă promovează Firmele Sociale\r\n\r\nOrganizaţia umbrelă şi reţeaua Firmelor Sociale a fost înfiinţată şi condusă de către Fundaţia Vates din 2004 până în 2008 printr-un proiect finanţat. Organizaţia a ajutat să stabilească noi Firme Sociale acordând consultanţă în afaceri, incluzând şi îmbunătăţirea cunoştinţelor despre Firmele Sociale. Unul dintre scopuri a fost de a observa şi raporta cum funcţiona noua legislaţie. Acest lucru a fost făcut în colaborare cu diferite ONG-uri, proiecte şi organizaţii precum Asociaţia Centrală Finlandeză pentru Sănătate Mentală. Sprijinite de proiectul UE Equal, 13 iniţiative între 05-07 au avut ca scop înfiinţarea întreprinderilor sociale. Din 2009 noua UE regională a continuat procesul.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurilor de afaceri\r\n\r\nÎn Decembrie 2008 sunt înregistrate 210 Firme Sociale. Aceste firme angajează aproximativ 1500 persoane dintre care 500 sunt persoane cu dizabilităţi şi 500 care au fost şomeri pe termen lung.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nMişcarea Firmelor Sociale a început cu Programul UE Horizon în 1997 şi a fost obţinut de către organizaţia naţională a Fundaţiei Vates.\r\n\r\nUrmătorul scop era de a angaja mai multe persoane cu probleme de sănătate mentală şi să îmbunătăţească situaţia angajaţilor cu dizabilităţi prin reformarea Actului Înterprinderilor Sociale. Este necesar să se facă campanii mai active pentru înfiinţarea firmelor sociale. Numărul Firmelor Sociale depinde strâns de proiectele regionale şi de manageri.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Eija Rautakorpi
Organizaţia: Finnish Central Association for MentalHealth
Email: eija.rautakorpi@mtkl.fi
Website: www.mtkl.fi www.vates.fi

\r\n \r\n\r\n \r\n\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Germania\r\n\r\nSituaţia Legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nPentru o perioadă lungă de timp a existat legislaţia de susţinere pentru persoane cu dizabilităţi în Germania incluzând şi un sitem de cotă. Un cadru special pentru Firme Sociale a fost emis în 2001 şi următoarele subvenţii sunt disponibile pentru acestea:\r\n\r\n- fondurile speciale pentru fiecare loc nou de muncă\r\n\r\n- 30% salariu de subvenţie pentru fiecare angajat cu dizabilitate\r\n\r\n- sprijin financiar psiho-social pentru angajaţi\r\n\r\n- instruire şi sprijin pentru manageri de afaceri\r\n\r\nAfacerile obişnuite a căror număr de angajaţi nu cuprinde 3-6% persoane cu dizabilităţi, trebuie să plătească o taxă care este utilizată pentru finanţarea de proiecte în concordanţă cu subvenţiile mai sus menţionate.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nOrganizaţia umbrelă, „Bundesarbeitsgemeinschaft der Integrationsfirmen” (Asociaţia Federală de integrare a afacerilor) (BAG), o companie caritabilă, a reprezentat Firmele Sociale în Germania din 1987. BAG a ajutat la creşterea firmelor sociale, a dezvoltat noi oportunităţi, a dat sfaturi în toate etapele şi a făcut lobby. În ultimii zece ani un serviciu de consultanţă şi consiliere special (FAF) a fost dezvoltat în acelaşi timp pentru implementarea financiară şi economică a noilor întreprinderi. Activităţile polictice şi de lobby au ajutat să influenţeze legislaţia şi continuarea înfiinţării Firmelor Sociale în ultimii douăzeci de ani.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurilor de afaceri\r\n\r\nExistă 600 de Firme Sociale în Germania cu aproximativ 15.000 de angajaţi. 20% dintre aceştia au probleme de sănătate mentală şi 30% au alte dizabilităţi.\r\n\r\nIndustria de servicii industriale, inclusiv electronice şi meşteşuguri este în scădere, întrucât noi ramuri de servicii sunt în curs de dezvoltare precum servicii de catering, hoteluri şi restaurante, managementul instalaţiilor şi a pieţelor alimentare.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nPoliticienii au înţeles că Firmele Sociale sunt modele de succes, nu numai pentru persoane cu dizablilităţi dar şi pentru alte grupuri ţintă neglijate. Atelierele protejate costisitoare sunt provocate, încep să dezvolte şi să externalizeze Firmele Sociale.\r\n\r\nÎn ultimii trei ani fondul public a fost limitat din cauza restrângerilor economice şi a devenit mai dificilă dezvoltarea de noi firme. Totuşi, recent au fost din nou disponibile mai multe resurse financiare. Autorităţile au realizat că firmele sociale continuă să creeze locuri de muncă pentru persoane cu dizabilităţi întrucât sectorul privat concediază un număr mare de persoane cu dizabilităţi. Aceasta indică o viitoare creştere a Firmelor Sociale în Germania.\r\n\r\nSe va observa o nouă dezvoltare în legătură cu firmele de masă, implementarea departamentelor speciale în organizaţia lor, având dreptul la aceleaşi subvenţii ca şi în cazul firmelor sociale.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Toni Senner/ Christiane Haerlin
Organizaţia: Bundesarbeitsgemeinschaft derIntegrationsfirmen e.V.
Email: senner@bag-if.dechristiane.haerlin@netcologne.de
Website: www.bag-if.de

\r\n \r\n\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Grecia\r\n\r\nSituaţia Legală în sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nO nouă lege în 1999 (2716, articolul 12) a oferit un cadru legislativ nou pentru Cooperativele Sociale cu Răspundere Limitată („Koispe”). Prin intermediul acestei legi s-a trecut mai uşor peste dificultăţile cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilităţi, în special pentru persoanlee cu probleme de sănătate mentală.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nUniunea Pan-Elenică pentru Reabilitare Psihosocială şi Integrarea pe Piaţa Muncii („PEPSAEE”) este Organizaţia Umbrelă cu 200 indivizi şi 20 membri organizaţionali.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri\r\n\r\nExistă 15 Cooperative Sociale active sau aflate la început de drum cu 200 angajaţi cu dizabilităţi, în principal cu probleme de sănătate mentală, dar şi 250 persoane dezavantajate. Cele mai multe dintre casele rezidenţiale încearcă să înfiinţeze întreprinderi sociale. În conformitate cu legea toate sectoarele de afaceri sunt fezabile. Firmele actuale acoperă sectorul serviciilor, industrial, de mediu şi sectorul turistic. Există un număr mic de firme sociale (aprox. 5 firme) care activează pe piata muncii ca o afacere obişnuită. Situaţia este foarte dificilă şi crează pericole şi sarcini în plus. Încercăm să-i includem sub temeiul legii pentru KOISPE 2716/99.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nFirmele Sociale au în prezent dificultăţi în găsirea de personal proveniţi dintr-un mediu de asistenţă socială cu destul de multe cunoştinţe în strategiile de afaceri. Este o motivaţie generală în centrele psiho-sociale pentru înfiinţarea întreprinderilor sociale şi, dacă este posibil, a firmelor sociale.\r\n\r\nMai multe informaţii:\r\n

    \r\n
  • Hadjanotis, d. (2003) „Cooperativele Sociale ale Legii 2716/99….” în „Economia Socială, Cooperativele Firmelor Sociale Europene…” a 16-a Conferinţă CEFEC 2003, Atena
  • \r\n

\r\n

    \r\n
  • Seyfried, E şi Ziomas, D. (2005) „Stabilirea Cooperativelor Sociale în Grecia…” Raport de Sinteză. Peer Review …. în numele Comisiei Europene.
  • \r\n

\r\n(www.peer-reviw-social-inclusion.net)\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Athena Frangouli
Organizaţia: Pan-Hellenic Union for PsychosocialRehabilitation\r\n\r\nand Work Integration (“PEPSAEE”)
Email: ekpsath@otenet.gr
Website: www.pepsaee.gr

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Italia\r\n\r\n \r\n\r\n Situaţia Legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\nA existat un cadru legal încă din anul 1991 care a continuat să se extindă până în 2006 ca să definească Cooperativele Sociale în sectorul social, educaţional şi de sănătate (tipul A) şi Cooperative Sociale în sectorul muncii (tipul B). Întreprinderea socială a fost definită în 2006 şi include o gamă largă de organizaţii profit şi non-profit din care fac parte şi Cooperativele Sociale. De asemenea au existat acte legale pentru organizaţii de afaceri să angajeze o cotă minimă de 7% din angajaţii persoane cu dizabilităţi; Cooperativele de tip B trebuie să angajaze 30% persoane cu dizabilităţi. Recent experţii au cerut să raţionalizeze numărul mare de legi din acest sector.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nSunt două organizaţii umbrelă, una pentru opere de caritate, ONG-uri şi Cooperative Sociale ca parte a unei reţele naţionale,  numită „Al Treilea Forum Sectorial”. Principala lor sarcină este de a-şi reprezenta membrii la toate nivelurile, facând lobby guvernului şi confruntându-se cu autorităţile publice. Cealaltă organizaţe umbrelă este în acest al treilea sector care reprezintă un grup special al Cooperativelor Sociale. Cea mai mare parte a acestora sunt sub egida celor trei mari organizaţii umbrelă, care sunt apropiate de sindicate. O organizaţie umbrelă, membră a Firmelor Sociale Europene CEFEC, este Legacoopsociali cu 1,950 membrii din care 550 sunt angajaţi cu dizabilităţi. Ceilalţi lucrează în domeniul serviciilor sociale, educaţionale, şi de sănătate. Numărul Firmelor Sociale şi a ramurilor de afaceri\r\n\r\nÎn 2005 au fost aproximativ 8,000 de Cooperative Sociale, mai mult de jumătate aparţinând tipului A şi celelalte tipului B. Aceste organizaţii angajează 30,141 persoane dezavantajate (deţinuţi, politoxicomani, şomeri). Aproximativ 15% din pacienţi au avut probleme psihiatrice.\r\n\r\nNu există un număr recent şi total de persoane cu dizabilităţi la nivel naţional şi un număr total de persoane cu probleme de sănătate mentală, din cauza lipsei de coordonare între serviciile sociale şi de sănătate, modurile diferite de clasificare a persoanelor şi faptul că mulţi nu vor să fie înregistraţi ca fiind cu dizabilitate.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nCooperativele Sociale sunt partea cea mai funcţională a Sectorului Trei din punct de vedere a afacerilor şi a angajărilor. Totuşi, este necesară reorganizarea cadrului legal a întregului sector non profit şi de caritate. Statutul legal şi salariile trebuie să fie revizuite şi să se asigure că garantate condiţii de angajare corecte şi discriminarea este prevenită.\r\n\r\nCele mai importante aspecte care urmează să fie abordate în anii care vor veni sunt:\r\n\r\n- asigurarea că sectoarele pentru persoanele cu dizabilităţi sunt rezervate. Actul legal corespunzător este vechi de 20 de ani\r\n\r\n-  sectorul de muncă trebuie să fie extins în servicii pentru profit de îngrijire a sănătăţii şi de educaţie. Până acum Cooperativele Sociale sunt încă excluse.\r\n\r\n-   categoriile pentru persoanele dezavantajate care pot fi angajate de către Cooperative ar trebui să fiu extinse şi raţionalizate.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Gian Luigi Bettoli
Organizaţia: Legacoopsociali
Email: g.bettoli@itaca.coopsoc.it
Website: www.legacoopsociali.it

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Portugalia\r\n\r\nSituaţia Legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nExistă încă din 1998 o legislaţie care a ajutat la înfiinţarea Firmelor Sociale. Totuşi, există o nevoie de îmbunătăţire a acestei legislaţii în aşa fel încât utilizatorii să fie protejaţi cât mai bine. De asemenea, este nevoie de mai mult sprijin tehnic şi financiar, în special în timpul fazei de început a unei Firme Sociale.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă pentru promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nNu există o organizaţie umbrelă în Portugalia, ARIA dezvoltându-se cu scopul de a crea o astfel de organizaţie pentru Firmele Sociale portugheze.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri\r\n\r\nÎn Portugalia prima firmă socială a fost deschisă în 1999. Laă doi ani după dezvoltarea primei Firme Sociale, există acum mai mult de 130 de Firme Sociale cu 1,230 angajaţi cu probleme de integrare.\r\n\r\nÎn acord cu REAPN Portugal la sfârşitul lui 2004 există în Portugalia 420 Firme Sociale, care reprezintă o creştere de 30%, între cei 4 ani, promovând angajarea a aproximativ 8000 persoane. Există 470 de Firme Sociale a 3643 de persoane.\r\n\r\nÎn 2009, domeniile principale de activitate ale celor 470 de firme sociale erau: spălătorii (23%), ajutor la domiciliu (20%), servicii alimentare (13%), grădinărit (9%), munca în parohii şi servicii culturale (8%), alte activităţi (27%)\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nDin cauza constrângerilor economice generale şi creşterea şomajului nu putem vorbi de un sprijin foarte mare pentru Firmele Sociale. Lupta împotriva stigmatizării grupului persoanelor cu dizabilităţi şi dezavantajate continuă. Există o mare nevoie pentru a crea o organizaţie umbrelă în sprijinirea structurii Firmelor Sociale, în a lupta pentru o mai bună legislaţie şi subvenţii pentru firmele aflate la început.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Carla Silva
Organizaţia: ARIA – Associação de Reabilitação eIntegração Ajuda
Email: aria.direccao@gmail.com
Website: www.aria.com.pt

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în România\r\n\r\nSituaţia legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\nNu există nici o legislaţie specifică pentru economia socială în România. Există însă unele articole privind legislaţia financiară, care prezintă diferite excepţii pentru firmele care angajează persoane cu dizabilităţi. De asemenea, există obligaţia legală pentru   întreprinderile  mari şi mijlocii ca  4% din angajaţii lor, să reprezinte persoane cu dizabilităţi, sau să plătească 50% din salariul minim pentru numărul de locuri vacante pentru persoanele cu dizabilităţi, sau să cumpere produse şi servicii din facilităţile protejate, în sume datorate.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nNu există nicio organizaţie umbrelă care să promoveze strict economia socială. Însă există, la nivel regional, organizaţii care dezvoltă şi promovează economia socială. De exemplu AREAS, operează în partea de Nord-Est la nivel regional. Este luată în considerare organizarea unei federaţii de către ONG-uri sau întreprinderi care au activităţi social economice.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurilor de afaceri\r\n\r\nNu există statistici cu privire la numărul firmlor sociale din România. În 2008 au fost depuse proiectele strategice, în cadrul FSE, la nivel naţional, care aveau ca scop sprijinirea înfiinţării de firme sociale, instruire profesională şi de asemenea centre de resurse pentru întreprinderi sociale. În ultimul an, există o avalanşă de activităţi, care promovează economia socială în România. Domeniile comune pentru economia socială în România sunt: ansamblul de echipament tehnic, reparaţiile echipamentelor ortopedice, copiere şi print, grădinărit şi sere.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nÎncă din 2004, în România a început promovarea economiei sociale, prin programele finanţate de PHARE. Veniturile acestor încercări a economiei sociale în 2008 au ajuns la 700 milioane de RON. (http://www.banknews.ro). Există şi acum multe iniţiative, dar  sunt încă finanţate prin diferite programe europene.\r\n\r\nCa oportunităţi de investiţie în economia socială din România: prelucrarea lemnului, turism, alimente ecologice, e-afaceri, produse industriale, creşterea plantelor medicinale şi aromatice.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Petru Vasile Gafuic, President
Organizaţia: The Regional Association for AdultEducation Suceava (AREAS)
Email: areasv@gmail.com
Website: www.areas.ro

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Slovenia\r\n\r\nSituaţia Legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\nÎn 2004 a fost emisă o nouă lege pentru reabilitarea vocaţională şi angajarea persoanelor cu dizabilităţi, legea fiind implementată în 2006.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nNu există nicio organizaţie umbrelă pentru Firme Sociale, Asociaţia Slovenă pentru Sănătate Mentală, SENT, fiind cea mai mare organizaţie de servicii de catering pentru persoanele cu probleme de sănătate mentală. Printre alte activităţi, asociaţia a înfiinţat Firme Sociale şi este fondatoarea a 3 centre de angajare. Grupul ţintă al acestor centre de angajare sunt persoanele cu dizabilităţi, cu probleme de sănătate mentală. Alte organizaţii sunt OZARA şi ALTRA.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri\r\n\r\nExistă circa 170 de Firme Sociale în Slovenia cu aproximativ 6,400 angajaţi cu dizabilităţi. Sectorul de afaceri dominant este agricultura, servicii de curăţenie, grădinăritul, munca administrativă şi de birou.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nÎn 1976 a început să se dezvolte o mişcare în cadrul atelierelor protejate şi să se transforme în Firme Sociale. Acest proces a continuat până în 1988.\r\n\r\nFirmele sunt în mare parte îngrijorate din cauza efectelor spitalizării foştilor pacienţi. Instruirea în Firmele Sociale are ca scop schimbarea rolului de la pacient la angajat. Scopul este de a angaja cât mai multe persoane cu dizabilităţi cu probleme de sănătate mentală în viitor.\r\n\r\nÎn ultimii doi ani numărul centrelor de angajare a crescut la 27 în Slovenia.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Igor Pavel
Organizaţia: SENT Slovenian Association forMental Health
Email: igor@dobrovita.com
Website: www.sent-si.org

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Spania\r\n\r\nSituaţia Legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\nÎn Spania nu există o legislaţie specială pentru persoanele cu probleme de sănătate mentală. Firmele Sociale sunt sprijinite de legislaţia generală cu privire la incluziune socială şi angajare. Există un regulament specific mai vechi cu pivire la Firmele Sociale pentru persoane cu dizabilităţi, care sunt numite în Spania „Centre Speciale de Angajare” (CEE).\r\n\r\nÎn Andalusia programele de angajare pentru persoanele cu dizabilităţi (inclusiv şi persoanele cu severe tulburări psihice) sunt sprijinite de către o agenţie publică regională: „Serviciul de Angajare Andalusian” (SAE).\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nAndalusia este prima regiune care a creat Firme Sociale pentru persoanele cu probleme severe de sănătate mentală, cu IDEA („Iniţiativa de Angajare Andalusiană”) ca o organizaţie umbrelă. IDEA este o organizaţie specifică înfiinţată de FAISEM („Fundaţia Andalusiană pentru Incluziune Socială a Persoanelor Bolnave”) şi ONCE („Organizaţia Naţională pentru Persoanele Oarbe”). FAISEM, în colaborare cu Serviciile de Sănătate Mentală, dezvoltă programe vocaţionale pentru persoane cu probleme de sănătate mentală, cu instruire şi orientare vocaţională, ateliere protejate, firme sociale şi programe pentru sprijinirea angajărilor.\r\n\r\nÎn ultimul an IDEA a promovat o organizaţie naţională umbrelă a firmelor sociale pentru persoanele cu probleme de sănătate mentală: ADECEM. Şi, de asemenea, există o nouă organizaţie naţională reprezentată de mişcarea asociativă a familiilor.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurilor de afaceri\r\n\r\nÎn Spania sunt multe firme sociale şi întreprinderi sociale pentru persoanele cu dizabilităţi, dar numai câteva dintre ele au angajaţi cu probleme severe de sănătate mentală. Momentan, ADECEM are 29 de Firme Sociale (cu circa 500 de muncitori cu astfel de probleme), 10 dintre ei în Andalusia, coordonate de IDEA, şi cu 256 muncitori cu probleme de sănătate mentală severe (534 angajaţi în total).\r\n\r\nExistă o varietate de ramuri de afaceri precum dulgheria, grădinăritul, printarea, cateringul, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, telecomunicaţia, computere etc.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nAndalusia a experimantat în ultimii 20 de ani o reformă psihiatrică de succes şi a dezvoltat programe psiho-sociale şi de muncă, dar şi Firme Sociale. Situaţia nu este aceaşi în celelalte regiuni ale Spaniei, dar există o creştere a interesului pentru programe de angajare pentru persoanele cu probleme de sănătate mentală în ciuda impactului negativ al crizei economice actuale.\r\n\r\nInformaţie generală: Spania este un stat federal cu 17 regiuni autonome, cu un mare grad de autonomie în ceea ce priveşte o serie de politici de sănătate şi sociale. Andalusia este una dintre aceste regiuni, cu circa 8,000,000 locuitori şi cu situaţii specifice în privinţa politicilor de sănătate mentală şi servicii, ca rezultat al Reformei Psihiatrice începută în 1984.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Marcelino Lopez
Organizaţia: Fundación Andaluza para laIntegración Social del Enfermo Mental
Email: Marcelino.lopez@juntadeandaloucia.es
Website: www.faisem.es

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Elveţia\r\n\r\nSituaţia legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nGrupurile de lobby încearcă din greu să obţină o legislaţie specială pentru promovarea Firmelor Sociale. Următoarea revizuire a  actului invalizilor este în curs de pregătire şi se speră că vor fi incluse mai multe activităţi de reabilitare şi, probabil, sprijinirea întreprinderilor sociale în loc de acordarea pensiilor pe scară largă. Nu există nicio obligaţie legală în cazul firmelor de a angaja persoane cu dizabilităţi, precum este în Germania.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nÎn 2008 a fost înfiinţată o organizaţie umbrelă ASSOF, coordonată de către Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Elveţia de Nord-Est. Scopul este:\r\n\r\n-          recunoaşterea oficială a firmelor sociale ca afaceri\r\n\r\n-          crearea de reţele de Firme Sociale în Elveţia, dar şi la nivel internaţional\r\n\r\n-          dezvoltarea calităţii şi strandardului\r\n\r\n-          ajutor în implementarea şi conducerea Firmelor Sociale\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri\r\n\r\nExistă câteva proiecte care sunt asemănătoare Firmelor Sociale. Deoarece nu există o bază legală pentru acestea, ele primesc numai subvenţii publice limitate pentru angajaţii cu dizabilităţi.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nSunt speranţe că vor fi înfiinţate mai multe Firme Sociale, chiar dacă nu toate standardele sunt respectate din cauza lipsei de cadre juridice. Creşterea interesului şi angajamentul de a dezvolta Firme Sociale poate fi văzut de asemenea ca o mişcare naţională pentru sprijinirea angajărilor şi furnizarea instruirii la locul de muncă. Presiunile financiare s-ar putea adăuga pozitiv la această perspectivă.\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Christine Kraemer
Organizaţia: ASSOF
Email: c.kraemer@kraemer-berautung.ch
Website: www.swisssocialfirms.ch

\r\nSituaţia Firmelor Sociale în Regatul Unit\r\n\r\nSituaţia legală pentru sprijinirea Firmelor Sociale\r\n\r\n \r\n\r\nNu există o legislaţie specifică pentru Firme Sociale în Regatul Unit. Definiţia pentru Firme Sociale în Regatul Unit se referă la persoanele cu dezavantaje severe pe piaţa muncii, putând fi incluşi şi foşti infractori, persoanele fără adăpost, precum şi persoanele cu handicap şi probleme de sănătate mentală. Actul Discriminării persoanelor cu Dizabilităţi (DDA) introdus în 2005 ar trebui să ofere o anumită protecţie pentru persoanele cu dizabilităţi în privinţa angajării, dar care încă trebuie să fie cu adevărat testat. Nu există un sistem cotă pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi fiind eliminat în favorea DDA-ului.\r\n\r\nOrganizaţia Naţională Umbrelă în promovarea Firmelor Sociale\r\n\r\nOrganizaţia umbrelă „Firmele Sociale din UK” este o companie de caritate formată în 1999 ca să conducă şi să dezvolte sectorul Firmelor Sociale din UK. De asemenea, lucrează cu organizaţiile partenere, Firmele Sociale din Scoţia şi Firmele Sociale din Wales ca să-şi atingă obiectivele. Există peste 300 de membri (membri titulari şi asociaţi) care au scopul de a promova Firmele Sociale, de a sprijini, de a reprezenta membrii la nivel guvernamental, de a promova cercetarea în domeniu, de a crea noi oportunităţi, de a menţine un Centru de Resurse şi încuraja bunele practici. Firmele Sociale din Marea Britanie fac lobby guvernului pentru a introduce sprijin financiar în sectorul Firmelor Sociale datorită locurilor de muncă pe care le crează pentru persoanele cu dizabilităţi severe care altfel nu ar fi angajate.\r\n\r\nNumărul Firmelor Sociale şi ramurile de afaceri\r\n\r\nÎn 2009 existau aproximativ 80 de Firme Sociale şi alte 80 de Firme Sociale în curs de dezvoltare. Datele complete pentru anul 2009 sunt în curs de finalizare, astfel încât este bine să se facă referire la datele stabilite pentru anul 2006:\r\n\r\n-          sectorul Firmelor Sociale a creat 1,652 locuri de muncă asemănătoare cu cele cu normă întreagă (FTE), din care 52% au fost ocupate de peroane cu dizabilităţi;\r\n\r\n-          în timp ce multe dintre firme au creat locuri de muncă pentru persoane cu orice tip de dizabilitate, 34 de firme sociale s-au axat doar pe crearea de minim 25% de locuri de muncă pentru persoanele cu probleme de sănătate mentală\r\n\r\n-          nivelul de retenţie a locului de muncă este mare şi există o medie de 841 de formatori care beneficiază de implicarea Firmelor Sociale în fiecare săptămână;\r\n\r\n-          mai mult de 80% operează în sectoarele serviciilor industriale, inclusiv de întreţinere şi catering. Există o mare varietate de afaceri pe piaţa de nişă, dar şi în  industria mobilei şi sticlei.\r\n\r\nSituaţia Generală şi Perspectivele Firmelor Sociale\r\n\r\nFirmele Sociale sunt un tip de întreprinderi sociale în Marea Britanie şi există un sprijin guvernamental general pentru sectorul întreprinderilor sociale. În conformitate cu cercetările recente există aproximativ 62,000 de întreprinderi sociale în Marea Britanie, astfel că numărul Firmelor Sociale este o parte mică a acestui sector mai larg. Există încă puţină înţelegere a modelului de Firmă Socială în cadrul departamentului guvernamental relevant (Departamentul pentru Muncă şi Pensii – DWP). Persoanele cu probleme de sănătate mentală încă au cea mai scăzută rată de angajare dintre toate grupurile cu dizabilităţi. Vor fi realizate mai multe cercetări în domeniul Firmelor Sociale în Marea Britanie, mai ales în ceea ce priveşte beneficiile financiare, fapt ce ar trebui să-i ajute în activitatea de lobby pentru a face guvernul să cunoască suma de bani salvată. Când persoanele cu dizabilităţi severe sunt angajate, acest fapt contribuie la produsul naţional brut şi poate contribui, de asemenea la creşterea sănătăţii precum şi apariţia altor perspective (e.g. un studiu SROI a Firmei Sociale Six Mary’s Place din Edinburgh a arătat că firma a scutit Serviciul Naţional de Sănătate de aproximativ 21,000 de lire/an pentru fiecare persoană cu probleme de sănătate mentală angajată!)\r\n

\r\n
\r\n
\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Raportat de către/delegat: Sally Reynolds
Organizaţia: Social Firms UK
Email: s.reynolds@socialfirmsuk.co.uk
Website: www.socialfirms.co.uk